Buturuga mică răstoarnă carul mare, sau … din logica simplă!

La fel cum se întâmpla și cu celălalt blog, trebuie să mi se întâmple ceva, să am o experiență ce ia valori de muză și care să mă determine la a așterne câteva gânduri, pe care apoi să le împărtășesc cu voi…

Românul (ca cetățean, indiferent de etnie, pregătire profesională, stare socială sau orientare religioasă, politică…) întotdeauna a făcut haz de necaz. Probabil, vitregiile ce s-au abătut asupra acestui neam de-alungul istoriei l-au învățat, ”l-au dedat”, l-au obișnuit cu răul, cu greul; iar în lupta cu vitrgiile, a învățat cum să rămână cu fruntea sus, cum să lupte, cum să rabde – dar și cât să rabde! – … . Pe lângă acestea, și-a pregătit mintea și sufletul pentru șocurile istoriei (vitregiile), râzând morții-n nas, devenind ”Cei ce împușcă noaptea-n lună /…/ Copii de lele nebună …”, adaptându-se și înțelenindu-se cu glia strămoșească  ”De aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul / Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman îți este” (M. Eminescu – Scrisoarea III)

Lasând acestă analiză sau introducere, iată … muza: o ocazie de a relaționa (măi, ce cuvinte mari… ) cu niște meșteri în sisteme pluviale (oameni simpli de etnie rromă ce meșteresc burlane la casă…). Firesc, pe lângă discuțiile cu caracter tehnic pe care le supervizam (în calitate de gazdă temporală la socrii la țară…), subiectul stringent se arata a fi … nu, nu pâinea de mâine, sau calitatea vieții, ci … politica! Astfel, amintindu-și de recentele alegeri locale, unul din ”meșterii autohtoni” afirma: ”De ce era să aleg alt primar? Că-i porc, că nu-i porc, măcar asta-i îngrășat. Să mai am de îngrășat pe altul?”

Evident, a stârnit acel amuzament de moment, dar cu un gust amar… Un om simplu, într-o frază simplă a descris atât calitatea sau nivelu clasei politice din țara noastră, cât și – ceea ce este mai trist – așteptările ce le avem de la această clasă politică. Uite unde era buturuga mică, sau logica simplă …

Fiind și în ajunul referendumului și adăugând și afirmația unui om cult al țării noastre, Andrei Pleșu ”Ce să aleg între un berbec și două gâște…” nu pot decât să îmi mențin atitudinea față de politic / politică. Abia atunci când oamenii de caracter vor forma clasa politică, partidele politice și NU partidele vor forma caracterele oamenilor, abia atunci o să-mi schimb atitudinea față de politică…

Până atunci … – parafrazându-l pe Ronald Reagan – politica rămâne sora cea mare a primei meserii din lume….

Reclame

Posted on 28 Iulie 2012, in Divers, 2012. Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: